Unii oameni sunt foarte abili în a argumenta. Este cu adevărat o abilitate. Se poate observa asta cu uşurințǎ mai ales în relațiile de cuplu, în care unul dintre parteneri tinde sǎ fie un argumentator mai abil și câștigǎ în mod repetat disputa. De fiecare datǎ când cuplul se află în conflict, unul dintre parteneri este capabil sǎ-şi formuleze argumentele mai coerent şi mai convingǎtor și poate avea câştig de cauzǎ. Şi presupune, pentru cǎ a câștigat „bătălia de etapă”, cǎ logica sa este superioarǎ și, mai ales, adevăratǎ.
Dacǎ conving pe cineva folosind capacitatea mea de a argumenta înseamnă că eu am dreptate? Desigur, nu așa stau lucrurile. Capacitatea de a convinge și a susține în mod abil ceva nu înseamnǎ cǎ este corect din punct de vedere logic, ci înseamnǎ doar cǎ ești mai abil decât celǎlalt.
Ce mǎ face atunci sǎ fiu o persoană logicǎ sau raționalǎ, dacǎ nu capacitatea mea de a convinge şi a argumenta?
Dacǎ privim din perspectiva neuroștiințelor, ceea ce putem observa este cǎ emoțiile pot deturna abilitatea de argumentare a oamenilor. Să luăm drept exemplu o persoanǎ care este în negare a unei dependențe de alcool. Poți veni cǎtre aceastǎ persoanǎ cu cel mai logic argument posibil, cu dovezi concrete, date științifice, dar dacǎ emoțional persoana în cauzǎ nu este pregătitǎ sǎ accepte cǎ are o problemǎ, mintea sa va veni cu multiple contraargumente și nu o vei putea convinge cǎ are o problemă. Abilitatea de a fi rațional este deturnatǎ de alte părți ale minții umane.
Când discuți cu cineva care este foarte bun în a argumenta ceva și îl enervezi, emoțiile vor alimenta aceastǎ abilitate de argumentare și nu îl vei putea convinge cǎ greșește și va pleca din discuție crezând cǎ are dreptate. Asta putem vedea foarte ușor în politicǎ, atunci când cineva deține o credințǎ politicǎ de un anumit fel, iar persoana cu care dialogheazǎ deține o opinie opusǎ, ambii cred, în mintea lor, cǎ ideea lor este logicǎ și justificabilǎ, iar dacǎ îi întrebi dacǎ acel lucru este logic, vor răspunde „bineînțeles că da”, de aceea cred în el.
Logica există în mod obiectiv, iar din punct de vedere psihologic, atunci când iei logica și o pui în mintea umanǎ, niște lucruri interesante încep sǎ se întâmple.
Așa descoperim cum cei care se considerǎ raționali pot fi de fapt motivați emoțional şi gândesc emoțional. Pânǎ nu înțelegi aspectele emoționale ale modului în care tu gândești, nu vei gândi, de fapt, rațional și logic. La cabinet întâlnesc des situații în care cineva îmi spune: „Nu mǎ simt prea emoțional, de aceea consider cǎ eu sunt o persoană raționalǎ. Așa am fost de când mǎ știu.”
Unii oameni s-au antrenat să dea volumul emoțiilor mai încet. Acest lucru poate fi constant, durabil în personalitatea unui om (alexitimie primarǎ), sau poate poate apărea ca reacție psihologicǎ pe fondul unor evenimente traumatice din trecutul lor (alexitimie secundarǎ). Oricare ar fi cauza, chiar dacă nu simți emoția, ea totuși este activǎ în creierul tǎu. Ceea ce lipsește este conștientizarea cǎ emoția este prezentǎ.
Când te angajezi într-o disputǎ logicǎ cu cineva, zonele din creierul tǎu responsabile cu emoțiile nu vor fi oprite, vor fi funcționale, dar o bunǎ parte a conștientizǎrii lor va fi suprimatǎ. La un anumit nivel, în mintea ta circuitele emoționale sunt active în permanențǎ și îți deturneazǎ raționalitatea, dar experiența emoției nu este prezentǎ. Sunǎ ciudat, dar acesta este mecanismul, așa cum aratǎ cercetǎrile. Nu ești conștient de prezența emoției, dar ea este acolo.
Dacǎ ai un prieten care este foarte emoțional și se teme, de exemplu, cǎ partenera îl înșalǎ, ceea ce se întâmplǎ în mintea omului este cǎ circuitele emoțiilor conduc procesul de gândire și începe sǎ elaboreze toate scenariile legate de felul în care se petrece acest lucru, iar dacǎ cineva încearcǎ sǎ le infirme, omul nu le va accepta, va respinge orice altǎ posibilǎ variantǎ.
Asta se întâmplǎ cu raționamentele noastre atunci când emoțiile deturneazǎ gândirea logicǎ, gǎsim aceste argumente care sunt convingǎtoare și reale ca generalitate, așadar nu este vorba despre faptul că mintea noastrǎ ar gândi lucruri false, ci despre faptul că mintea este selectivǎ.
Asta e interesant cu privire la mintea umanǎ, avem gânduri raționale și gânduri emoționale și tindem sǎ credem cǎ dacǎ nu simțim emoția suntem raționali. Dar ceea ce se întâmplǎ, de fapt, este cǎ dacǎ nu ești conștient de emoții, nu le simți, asta nu înseamnă cǎ ele nu existǎ, ci înseamnă cǎ acțiunea emoțiilor nu este vizibilǎ pentru tine.
Iar cu cât ești mai puțin capabil/antrenat sǎ experimentezi emoțiile, cu atât mai probabil este ca gândirea ta raționalǎ sǎ fie deturnatǎ de emoțiile tale.
De aici apar biasurile cognitive: negarea, catastrofarea, reprimarea, raționalizarea emoționalǎ, gândirea de tip alb-negru, iar lista poate continua. Ce sunt toate aceste lucruri, de ce avem aceste distorsiuni ale minții?
Când sunt în negare, așa cum spuneam în exemplul anterior, acesta este un mecanism de protecție psihologicǎ. De ce anume mǎ protejez? Mǎ protejez de emoții. De emoțiile inconfortabile, emoțiile pe care refuz să le accept.
Totuși, când vrei sǎ determini dacǎ procesul tǎu de gândire este unul rațional sau nu, principala întrebare pe care este bine să ți-o adresezi este aceasta: sunt conștient de starea mea emoțională internǎ?
Pânǎ nu ajungi sǎ conștientizezi stǎrile tale emoționale, este foarte posibil ca gândirea ta sǎ nu fie una logicǎ și raționalǎ, dar ceea ce vei face este cǎ vei recruta toate aceste mecanisme defensive care îți vor deturna abilitatea de a gândi logic și coerent pentru a le dovedi altora cǎ se înșalǎ.
Dacǎ vrei sǎ devii o persoanǎ care gândește rațional, poate sunǎ paradoxal, dar ceea ce este nevoie sǎ faci este sǎ dobândești capacitatea de a conștientiza emoțiile.
Atunci când sunt întrebat ce poate face o persoanǎ pentru a deveni mai conștientǎ de emoțiile sale, încep prin a îndemna persoana sǎ stea jos și fie atent. Fii atent la tine, la ceea ce gândeşti, s-ar putea să descoperi că există o mulțime de lucruri despre viața ta pe care mintea ta se străduiește foarte tare să le evite.
Iar un proces terapeutic bine structurat va ajuta foarte mult în a nu mai utiliza mintea ca pe un vehicul de evitare a emoțiilor, ci pentru a forma un tot coerent și integrat între emoțiile tale și ceea ce gândești.
Sursa foto Siddhesh Mangela.
