Este precum un virus invizibil care se răspândește în gândurile noastre, intoxicându-ne percepțiile și modificându-ne optica asupra vieții. Dintr-o perspectivă psihologică se referă la transferul sau transmiterea emoțiilor, gândurilor, stărilor de spirit sau comportamentelor negative de la o persoană la alta.
Când vorbim despre contaminare cu toții suntem familiarizați cu existența contaminării fizice (agenți biologici, virusuri, bacterii, agenți chimici, pesticide, radiații etc) și suntem conștienți de existenta tuturor acestor forme de contaminare, care ne afectează sănătatea fizică. Atunci când avem de a face cu astfel de cazuri încercăm să controlăm, fie prin mecanisme preventive, fie, dacă suntem contaminați, prin tratament.
Totodată, în lumea modernă, în special în lumea tehnologizată, a internetului, exista și o altă formă de contaminare, extrem de nocivă, aceasta fiind contaminarea psihologică. Aceasta înseamnă o contaminare cu informații false, adevăruri parțiale, perspective catastrofizante, dezinformare, etc. Adesea acest demers urmărind diverse scopuri (influențarea opiniei, determinarea unor decizii, presiune socială).
Cum ne afectează contaminarea psihologică în social media?
Atunci când sunt create mesajele de tip fake news ele iau în calcul particularitățile și specificitatea spațiului psiho-cultural în care sunt diseminate. Vectorii de opinie prin care mesajele sunt propagate cunosc (sau intuiesc) specificul psiho-cultural al publicului țintă.
Contaminare înseamnă influența informațiilor false asupra emoțiilor, comportamentelor și deciziilor noastre. Pe termen scurt poate produce stări de neliniște, anxietate, gânduri și așteptări negative-nerealiste. Pe termen lung, prin tulburările psihosomatice, afectează și sănătatea fizică.
Adesea asistăm la o contaminare directă prin influența în mod direct a informațiilor false (cea mai simplă formă), prin manipulare. Informațiile sunt false dar noi suntem determinați să credem că ele sunt adevărate, ele rămânând în emoțiile și comportamentele noastre.
Totodată, există o contaminare mai periculoasă, mai înșelătoare, anume contaminarea mintală. Aceasta se manifestă prin faptul că suntem expuși la un set de informații false, și cu toate că știm că sunt false, ele produc efecte în emoțiile, gândurile și deciziile noastre. Studiile au demonstrat că noi atunci când credem că am înțeles un eveniment, considerăm automat că este și adevărat. Comprehensiunea este echivalentă, într-un prim pas, cu adevărul, iar acest lucru reprezintă o vulnerabilitate fantastică a minții umane.
Există și un un pas ulterior, prin care decidem dacă informația este adevarată sau nu. Insă acest pas, așa cum indică studiile, poate fi foarte ușor blocat și noi nu mai ajungem să evaluăm critic informațiile și le integrăm ca fiind adevărate în cadrul primului pas, datorită vulnerabilității minții noastre, pe care nici nu o conștientizăm. De aceea este foarte important să conștientizam acest tip de vulnerabilitate si sa învățăm sa ne protejăm.
Când se întâmplă să nu reușim să facem analiza critică a informațiilor la care suntem expuși?
✅ când suntem obosiți, iar resursele atenționale și cele executive nu pot procesa adecvat informația;
✅ când se oferă foarte multă informație falsă și nu avem timp sau capacitatea de a procesa critic ceea ce primim (spam);
✅ credibilitatea sursei (dacă ai încredere în sursa respectivă, crezi ce spune și nu mai ajungi la evaluarea critică a ceea ce ai auzit);
✅ când apar mecanisme de tip bias și credințele preexistente.
Suntem astfel foarte vulnerabili în multe situații și putem fi cu ușurință influențați de abundența de informații menite să ne schimbe starea emoțională și să ne influențeze opiniile. In ceea ce privește fake news ul nu există o definiție unanim acceptată, nici chiar în jurnalism.
O definire largă, și acceptată în zonele comunicării și psihologiei include articole, declarații, postări, și orice alte tipuri de informații, referitoare la organizații și persoane publice, ce pot fi create de jurnaliști și sau non-jurnaliști, ce se adresează publicului larg. Plecând de la această idee fake news reprezintă ceva mai mult decât news (știri) ci se referă la întreg ecosistemul de informații.
Un al aspect relevant reprezintă sursa (de încredere sau nu) și intenția. Fake news ul este mult mai dăunător decât știrile imprudente sau slab documentate, el este construit să declanșeze o anumita reacție (comportamentala, emoțională, cognitivă).
De regulă, în mediul on-line întâlnim diverse tipuri de fake news, printre cele mai frecvente, se numără:
✅ știri înșelătoare (receptive news)
✅ știri false (false news)
✅ dezinformare (disinformation)
✅ informare greșită (misinfromation)
✅ alegerea arbitrară a unor fapte/evenimente (cherry-picking)
✅ momeala (clickbait)
✅ zvon (rumor)
Cu o astfel de paletă largă de instrumente folosite pentru a ne influența este necesar să avem un “sistem imunitar” psihologic pregătit pentru a ne proteja.
Construirea unui sistem imunitar psihologic
Este limpede că nu putem deveni niște roboți care filtrează mecanic cantități uriașe de date. Oricine încearcă acest demers sisific este condamnat la epuizare. Apărarea reală nu constă în a procesa mai mult, ci în a filtra mai inteligent. Cheia este să ne construim un sistem imunitar psihologic, unul care recunoaște și neutralizează agenții patogeni informaționali înainte ca ei să provoace o infecție.
Acest sistem se bazează pe patru piloni esențiali, un set de criterii personale care funcționează sinergic:
✅ Igiena mentală.
Acesta este primul și cel mai simplu pas. Așa cum ne spălăm pe mâini pentru a evita microbii, trebuie să practicăm o igienă riguroasă a surselor de informare. Ce înseamnă practic? Identifică și taie accesul la canalele, paginile și contextele unde știi că se promovează constant alarmismul, ura și dezinformarea. Nu este vorba de cenzură, ci de autoprotecție, dă unfollow, mute, părăsește grupurile toxice, fă-o conștient și fără regrete.
De ce este crucial? Chiar dacă știi că o informație este falsă, expunerea prelungită și repetată te contaminează. Este ca o picătură chinezească, îți consumă energia, te menține într-o stare de alertă și iritare, și, treptat, normalizează un nivel de toxicitate care îți va afecta perspectiva generală asupra lumii.
✅ Cultivarea unor surse de calitate
După ce ai eliminat toxinele, trebuie să-ți hrănești mintea cu nutrienți de calitate. Ce înseamnă practic? Selectează activ un număr limitat de surse de informare (jurnaliști, experți, publicații) care au demonstrat de-a lungul timpului rigoare, echilibru și onestitate intelectuală. O sursă de calitate nu îți spune ce să gândești, ci îți oferă instrumentele necesare pentru a gândi, prezintă nuanțe, citează surse și recunoaște complexitatea.
Atenție totusi, rețelele de socializare NU sunt o sursă de informare, ci o platformă de distribuție. Algoritmul lor nu prioritizează adevărul, ci angajamentul emoțional. O dietă bazată exclusiv pe ce îți servește algoritmul este echivalentul unei diete bazate pe junk food.
✅ Dezvoltarea gândirii critice
Acesta este procesul prin care întărim „celulele albe” ale sistemului nostru imunitar psihologic. Gândirea critică nu este un talent înnăscut, ci o abilitate care se exersează.Ce înseamnă practic? În fața unei informații noi, mai ales dacă declanșează o reacție emoțională puternică, pune-ți câteva întrebări simple, ca un reflex:
Cui folosește ca eu să cred asta?
Ce emoție încearcă să-mi inducă acest mesaj, frică, furie, superioritate?
Aceasta este o opinie sau un fapt verificabil?
Care este perspectiva care lipsește din această poveste?
Acest scurt moment de pauză și analiză este adesea suficient pentru a dezamorsa o tentativă de manipulare.
✅ Clarificarea valorilor personale
Acesta este pilonul fundamental, sistemul de operare al întregii noastre ființe. Dacă primii trei piloni sunt despre tactici, acesta este despre strategie și identitate. Să ai un set de valori clare și asumate , precum onestitatea, compasiunea, libertatea, dreptatea, pe care le-ai interiorizat profund. Cum te apără? Valorile funcționează ca un filtru suprem și rapid. Când ești obosit sau copleșit, poate nu ai energia să faci o analiză critică detaliată a unui mesaj. Dar poți simți instantaneu dacă acel mesaj rezonează sau, dimpotrivă, este în total dezacord cu valorile tale fundamentale. O informație care incită la ură va fi respinsă imediat de o valoare precum compasiunea. O teorie a conspirației care cere credință oarbă va fi respinsă de o valoare precum gândirea independentă, pentru că valorile sunt ancora ta în furtună.
